Scrapbook

Din când în când mai dau cu subsemnatul să mai scriu ce-am mai făcut (ce-o să mai fac). Astfel, deşi munca şi învăţatul nu par să fie prietene cu timpul liber am următoarele:

1. Schimb de cărţi Braşov - Primele două ediţii, cel puţin satisfăcătoare din punct de vedere al numărului de participanţi, dar numa bune din punct de vedere al discuţiilor. În mare parte exact de ce-mi era mie dor de la SdC-ul de Bucureşti de anul trecut.

2. SdC Bucureşti? - Dacă tot vorbeam mai sus despre asta, m-am gândit să ajung pân-acolo la următoarea ediţie, poate-mi mai văd cartea de anul trecut p-acolo (am dus Julian Barnes - Iubire, etc la vreo 22 de ore după ce o cumpărasem numa să nu mă duc cu mâna goală)

3. Câteva update-uri la categorii - voi posta la un anumit interval cărţile care mi-au plăcut care m-au lăsat cu o impresie mai mult decât plăcută, şi care pur şi simplu merită citite, în opinia mea cel puţin. În aceiaşi notă acelaşi lucru va fi valabil şi pentru filme

4. Photoblog - sau dacă vreţi, site cu update-uri constante dar strict cu fotografie, nu neaparat un jurnal foto cât mai degrabă pe post de prezentare (având bineînţeles cele mai bune poze, nu orice point and shoot). Chit că am promis de vreo douăzeci de ori că-mi iau domeniu şi pun site pe el, cel mai probabil până la mijlocul lunii viitoare totul va fi gata

5. Din fericire, aflu ieri că Evgeni Plushenko ajunge la noi în ţară luna viitoare - şi am de gând să-mi iau bilet. Deci minunat :-D. Pentru mai multe detalii, click: link. Şi pentru un mic preview a ce face el de obicei link pe youtube, aici. Cu ocazia asta îl recomand audierea lui Edvin Marton.

6. Altfel, în weekendul 29-31 martie voi în Braşov, iar în weekendul imediat următor la Bucureşti (pentru schimbul de cărţi, dar nu numai).

7. Şi că veni vorba de fotografie la unul din punctele anterioare, un mic update la seriile postate p-aici:

Desigur, seria completă poate fi găsită aici:  click.

#Edvin Marton - Irish

1. Blogul a revenit, iar frecvenţa posturilor pe blog va fi de cel puţin două pe saptămână.
2. Am editat o bună parte din ce-mi permitea blogul să editez astfel încât să nu mai pară încropit în vama între Elveţia şi Franţa.
3. Am scos o bună parte din posturile ce nu-şi mai aveau locul pe blog.
4. Am re-editat pagina de about, şi am făcut mici shortcut-uri pe pagina principală, în dreapta.
5. Mică publicitate spre bookblog, şi SchimbdeCărţi. Îndeajuns de plăcută încât să nu deranjeze. Nu mă innebunesc după blogurile care au mai multe reclame, desene şi linkuri decât conţinut.
6. De ceva vreme deja, există un site separat pentru SchimbDeCărţi - http://schimbdecarti.ro/ - şi puteţi urmări acolo viitoarele întâlniri, oraşele care vor fi adăugate la listă şi aşa mai departe.
7. Va exista o nouă pagină pe blog, de tutoriale de tot felul. De la fotografie la PHP şi C++.

şi tot aşa..

# Air - [ Talkie Walkie ] - Run

Revenire temporară pe blog pentru acele urări tradiţionale de sărbători. Crăciun fericit şi un an nou cât mai bun tuturor!

Aici până pe 5 ianuarie.

Blogul va reveni în primele zile ale noului an.

#Gene Autry - Rudolph, The Red-Nosed Reindeer

Societatea actuală nu mai permite o copilărie adevărată generaţiilor curente, şi bineînţeles a celor ce vor urma. Bineînţeles, subiectul în cadrul blogosferei, şi nu numai a fost mai mult decât discutat, însă prefer să-l trec şi aici, prin prismă proprie. Este un fapt concret că la ora actuală, copilăria nu mai era ce a fost odată, iar pentru cine se îndoieşte de acest fapt, îşi poate întreba părintele, bunicul de copilăria lor, şi deşi n-au putut beneficia de 3G, broadband, World of Warcraft, Avon şi Oriflame, BravoGirl, mp3, winamp, 5.1 surround, free p0rn şi alte asemenea, se poate delimita o diferenţă benefică în cazul lor.

Copilăria era cea infăţişată acum şi în cărţi, cu jocuri simple, cu certuri uşoare, pe o lipsă evidentă a fiţelor determinate de cine cu ce parfum se dă, cine ce sistem ultimul trăsnet/răcnet/tunet şi-a mai luat, lanţul de 3 degete Armani, şi aşa mai departe - cu alte cuvinte, tot ce determină superficialul.

E just, valorile nu descresc în importanţă de acum 30-60 de ani. Valorile nu au avut un loc stabil în frunte niciodată, iar când au avut, au creat o serie de bulversări la nivelul celor comozi, incapabili să înţeleagă necesitatea valorii în condiţia umană, sau pur şi simplu respingând-o, dată fiind exact respectiva comoditate.

Revenind însă la ce spuneam, în ciuda faptului că lucrurile nu au luat-o pe o pantă descendentă de câteva decenii nu ne încălzeşte deloc. Societatea actuală - de consum - dă naştere, precum ziceam, unor produşi hibrizi în mare parte. Nu generalizez - din fericire, există indivizi care în ciuda acestei tendinţe, se detaşează de grup, însă din nefericire aceştia sunt din ce în ce mai puţini.

Continue reading ‘Limita superioară a imaturităţii’